Traversarea Bulgariei
Datorita faptului ca in '91, in drum spre Roma, am avut ceva probleme cu un avion rusesc vechi, am capatat rau de inaltime astfel ca nu se mai pune problema sa mai calatoresc vreodata cu avionul. Oriunde ma deplasez folosesc masina personala.
Sincer sa fiu, nu-mi place sa calatoresc cu nimic, nicaieri, as dori sa ma teleportez direct la destinatie. Calatoria in sine ma plictiseste, datorita faptului ca cele mai multe sosele ocolesc orasele. Ce poti vedea intr-o calatorie cu masina: pomi, asfalt, benzinarii, indicatoare? Nu pare prea interesant, nu? Corect!
Fie ca vrei sa ajungi in Turcia, fie ca vrei sa ajungi in Grecia ai de trecut un hop: Bulgaria. Este la fel ca in poveste: ca sa ti se indeplineasca o dorinta trebuie sa treci cateva teste dificile! Dupa mai multe calatorii am ajuns la concluzia ca a traversa Bulgaria cu masina personala poate fi un test destul de greu. De cate ori traversez Bulgaria ma pregatesc special, trag aer in piept. Calatoresc des in Occident cu masina personala si sunt obisnuit cu calatoriile lungi de peste 1500 km. Ar trebui sa traversez Bulgaria ca gandul, fluierand, nu? Ar trebui, insa este imposibil! Acei amarati de nici 400 de km pot reprezenta de multe ori o mare problema.
Bulgaria imi creaza senzatia de tara nelocuita, pustie. Soselele foarte stramte sunt marginite peste tot de tufe. Totul pare anost, gri, prafuit. Soselele traverseaza multe comune care, insa, sunt pustii. Nu exista agitatie, oameni pe strazi. De fiecare data de-abia astept sa ajung la granita cu orice stat vecin, nu mai conteaza care.
Principalele doua probleme pe care le intampina soferii romani sunt indicatoarele-enigma scrise in chirilica si prezenta politiei rutiere peste tot. De cateva ori am gresit drumul, situatie usor de intalnit. Politia rutiera din tara asta are o problema. Nu-mi dau seama ce problema are, dar se pare ca-i grava. Daca traversezi Bulgaria noaptea, cand soselele sunt goale este cel mai periculos. Politia rutiera apare de nicaieri si daca depasesti cu 20 de km limita legala. Stau pititi in intuneric asteptand soferi, mai ales in comune. Daca sunt soferi straini este si mai bine! Este o adevarata vanatoare. Asa ceva n-am intalnit nicaieri. Daca esti prins se rezolva in stil balcanic, cu 10-15 euro.
Am fost oprit o data, intr-o noapte, deoarece rulam cu aproape 80 km/h printr-o comuna pustie. Prima bariera dintre mine si politistul bulgar a fost limba. Nu ne intelegeam de niciun fel. Eu ii ceream sa-mi spuna care-i limita de viteza in acea comuna si el imi tot arata ce viteza avusesem. Mi-a aratat cateva acte scrise in bulgara. In afara faptului ca existau anumite semne grafice negre pe o foaie alba, nimic nu mi-a atras atentia. Puteau fi chiar si intructiunile de utilizare ale vreunui aspirator. Era chirilica, adica total criptat. Engleza nu stia asa ca ne aflam intr-un mare impas. Problema s-a limpezit dupa 15 euro. Mi-a dat actele si am plecat.
Legatura dintre sosele nationale sau internationale se face, de multe ori, printr-o simpla sosea plina de gropi, cu o banda pe sens. Daca nu esti atent la micul indicator prafuit scris in chirilica, montat inaintea soselei de legatura, e naspa.
Si daca te ratacesti noaptea prin vreun orasel bulgaresc poate fi o problema. Panica se instaleaza rapid. Am patit-o eu la primul drum si nu m-am putut descurca decat cu ajutorul altor romani care, intamplator treceau prin zona. Oraselul era, bineinteles, pustiu. Nu oameni, nu masini. Navigatorul este o necesitate cand traversezi Bulgaria.
De cate ori ma intorc din Bulgaria ma bucur cand trec podul de la Ruse si vad scris mare Romania. Este si singura data cand ma bucur ca ma intorc. Cand vin din Vest ma apuca o depresie crunta, care dureaza vreo doua zile. Atunci contactul cu realitatile romanesti ma copleseste, e ca o lovitura in stomac.
De multe ori imi amenint fiul cu o pedeapsa naprasnica: "Daca nu esti cuminte te duc in Bulgaria!".
Aveti grija! Daca traversati cu masina personala, este posibil ca bucuria ca veti ajunge in frumoasele statiuni grecesti sau turcesti sa fie umbrita de traversarea Bulgariei. Atentie la viteza in comune si la indicatoarele-enigma!
Kusadasi - nisipul si apa potabila
Traversare Bulgaria - intrare in Turcia - traversare stramtoarea Dardanele cu feribotul - trecut in partea asiatica a Turciei.
Turcia are vegetatie exotica si este inconjurata de mari. Potential turistic exista din abundenta. Totusi, o mare problema o reprezinta absenta plajelor. Chiar si acolo unde acestea exista, ori sunt prea stramte ori sunt acoperite de pietris. In general nisipul fin lipseste, mai ales la mal. De multe ori, la intrarea in mare, veti intalni pietre. Multe pietre, raspandite pe o distanta de trei-patru metri de mal. Cei mai sensibili vor avea probleme la intrarea in mare. In aceasta situatie se afla si plaja Kustur, din zona statiunii Kusadasi. Acolo unde exista plaje largi, cu nisip fin, preturile cresc.
Inainte de a plati biletul spre statiunea turceasca interesati-va de starea plajei. Nu va luati numai dupa pliante caci acestea pot prezenta plaje private ale respectivei statiuni, plaje care nu pot fi vizitate de catre turistii din exterior sau pentru care va trebui sa platiti o taxa de cate ori intrati pe respectiva plaja. Cel mai sigur este sa folositi Google si sa verificati singuri starea zonei pe care doriti sa o vizitati.
O alta mare problema pe care am intalnit-o in zona Kusadasi este absenta apei potabile. Apa care curge din robinete este putin sarata. Daca vrei sa te speli pe dinti trebuie sa cumperi apa potabila. Daca vrei sa faci o cafea sau un ceai folosesti tot o sticla cu apa potabila. Nu mai vorbim de faptul ca nu poti bea dintr-o asemenea apa. Chiar si dupa dus, pielea poate pastra urme de sare. Devii un om sarat :).
Kusadasi
Bazarul din Kusadasi
In comparatie cu bazarul din Istanbul, cel din Kusadasi este minuscul, semanand mai mult cu un targ. Turistii romani intra entuziasti, pusi pe cumparaturi. Multi dintre acestia, insa, ies destul de dezamagiti. Parte din marfa se poate gasi mai ieftin in Romania iar ce este de calitate are preturi exagerate. Preturile produselor existente in bazarul din Kusadasi nu sunt mici. Un mic exemplu: pentru trei doze de Cola am platit 9 Euro.
Vorbeam cu un patron turc, un tip serios si serviabil, despre pretul ridicat al aurului (~30 Euro). Acesta, dupa o jumatate de ora de palavre, mi-a marturisit ca nu poti cumpara ceva avantajos din aur in statiunea Kusadasi. Turcii din Kusadasi par a avea o mentalitate romaneasca, adica "mai bine mai scump si fara vanzare decat mai ieftin si cu profit". Nu seamana deloc cu cei din Istanbul!
Am dorit sa cumpar o pereche de blugi pentru un cadou in Romania. Modelele nu sunt fantastice, iar cele mai multe pot fi intalnite in orice targ romanesc de duminica sau in orice magazin de cartier. Dupa multe cautari am gasit un model care mi-ar fi placut. Cand am aflat ca depasea 100 de euro am iesit fara sa mai astept obisnuita negociere.
Multi va vor spune ca puteti negocia pretul. Este adevarat! Ce nu va vor spune prea multi este ca pretul de strigare este dublu, chiar triplu fata de cel normal. Asa-zisa negociere nu este decat un joc, o tehnica folosita de patronii turci. De multe ori, dupa o asa-zisa negociere, veti plati chiar mai mult decat normal. Cam ca la promotiile din magazinele noastre unde se aplica o reducere de 50% unui pret de 10 ori mai mare decat cel corect.
Nici la capitolul diversitate bazarul nu sta prea bine. Multe magazinele care expun cam aceeasi marfa, la aceleasi preturi.
Artizanatul specific este destul de slabut, saracacios, bazat pe emblema existenta pe steagul Turciei (steaua + semiluna). Cei mai multi turisti cumpara ca suveniruri magneti de frigider.
Un motiv pentru care nu am mai vizitat bazarul din Kusadasi a doua oara a fost lipsa de educatie a unor turci, anumite comportamente ale acestora putin cam neobisnuite. De multe ori, unii patronii turci imita turistii care trec prin bazar. Stiu ca pare ciudat insa asta fac. M-am enervat cand am observat chestia asta neobisnuita. Imita si rad in acelasi timp. Pe unul l-am intrebat daca este papagal caci numai papagalii imita. Radea ca prostu'! Nu toti au problema asta la cap insa sunt destui. Cand spun patroni turci nu va ganditi la niste nababi care invart milioane de dolari. Sunt tineri turci cu mici afaceri de tip targ, bazar.
Un alt lucru care imi displace profund este atacul la intrarea in magazin. Cum intri esti atacat de angajatii magazinului. Nu te poti uita atent la produse, nu te poti concentra. Ajung chiar sa-ti si sugereze ce ar trebui sa cumperi. Innebunesti! Probabil ca folosesc premeditat aceasta tehnica prin invaluire. O tehnica proasta caci multi turisti au renuntat sa mai viziteze bazarul dupa o asemenea experienta.
Mai exista si negustorii care vand inghetata. Ce tehnica credeti ca s-au gandit sa foloseasca pentru a atrage turistii? Bataia de joc! Da! Chiar de turisti! Daca ceri o inghetata incep o reprezentatie al carui beneficiar esti chiar tu! Tu vei fi subiectul de ras al celorlalti turisti! Nu-i tare? Sa tot cumperi inghetata! Sau mai bine nu ...!
Turcii cunosc turistii romani inca de prin '90. Ce nu inteleg turcii astazi prea bine este faptul ca turistul roman nu mai este cel din '90, ca standardul s-a schimbat. Turistul roman nu mai inghite chiar orice, oricum, oricand. Acesta s-a maturizat, a calatorit douazeci de ani prin Europa, traieste chiar in Romania dupa alte standarde, diferite de cele din anii '90, mult mai apropiate de cele occidentale. Multi turci se pare ca nu inteleg aspectul asta. Bineinteles ca ma refer la tipul turistului roman civilizat, nu la cel idiot, fara leac. Din fericire, astazi exista si tipul de turist roman civilizat.
Unii patroni turci ti se adreseaza familiar, mai familiar decat ar fi firesc. Un turist roman venit cu sotia si cei doi copii se plimba prin bazar pentru cumparaturi. Tipul era jovial, cu putina burta si cu destui bani in portofel. Mai fusese intr-o gramada de excursii prin Europa. Chiar imi povestea cat de mult i-a placut pe Champs-Elysees. Tipul intra intr-un magazin din bazarul turcesc iar patronul (pustiul) turc se gandeste sa fie familiar: "Ce burta mare ai! Multa bere, nu?". Nu i-a mai trebuit nimic altceva romanului. A iesit si a plecat direct acasa, foarte prost dispus. Pe drumul de intoarcere mi-a spus ca nu-i mai trebuie vizite in bazar!
Va asigur ca glumele unor patronasi turci nu pot fi catalogate decat foarte proaste. Multe se afla la limita jignirii. Este clar ca unii sunt necivilizati, cu o educatie basic sau chiar mai rau, adica lemn.
Nu va veti confrunta cu asa ceva in Grecia. Diferenta de comportament fata de turisti este usor vizibila. Grecul nu face glume proaste cu turistul, doar va i-a politicos banii :).
Tot ce descriu aici se intampla in bazar, nu oriunde pe strada. Ce-ar mai trebui subliniat este faptul ca nu toti patronii turci din bazar au asemenea comportament. Unii sunt ok, civilizati si foarte buni comercianti. Cei deranjanti nu depasesc 20% din total, insa exista.
Singurele obiecte care mi-au atras atentia in mod deosebit la Kusadasi sunt covoarele. Covoarele sunt absolut deosebite. Culori bine alese, materiale deosebite si motive placute. Nu prea gasesti asa ceva in Romania.
Stiu ca in Turcia se poarta negocierea puternica. In anii '90-'94 am facut cateva vizite la Istanbul si m-am intors foarte multumit. Nu putem compara statiunea Kusadasi cu metropola Istanbul.
Luna august - luna loviturilor
Sunt cam curios de felul meu si am incercat sa ma strecor in multe locuri. Am spirit de explorator, imi plac expeditiile. Prin Turcia am fost alungat de politie, alergat de caini, oprit pe la diverse bariere. Era sa-mi sparg capul in pietrele de pe fundul marii. Placandu-mi prea mult apa (Varsator), nu am iesit afara nici chiar cand marea era foarte agitata. Un val puternic m-a izbit cu piciorul si cotul stang de un ponton de beton. Am iesit cu piciorul (stang) din mare siroind de sange. Localnicii m-au tot sfatuit sa nu ma duc intr-o anumita zona din apa deoarece exista arici de mare care ma pot intepa. Atat mi-a trebuit: mi-am luat aparatul foto si m-am dus direct acolo. N-am gasit nici unul! Cei apropiati, ingrijorati, m-au rugat sa nu mai inchiriez si skijet-ul pentru a ajunge pe o insula apropiata.
Off:
De lovituri n-am scapat nici dupa revenirea acasa. La ora la care scriu postul asta am piciorul drept bandajat si de-abia pot calca. Am patit-o la doua zile dupa ce am revenit acasa, undeva prin Giurgiu. Uitandu-ma in sus dupa niste pere am calcat aiurea pe o piatra. Dezechilibrandu-ma, am pus piciorul drept in spate, incercand sa ma sprijin. Nu stiam ca acolo se afla o tepusa mare din fier, cu varful chiar in sus. Avand vreo 92 de kg, tepusa mi-a strapuns bine laba piciorului. Nu-mi amintesc sa-mi fi curs vreodata atat de mult sange. Purtam doar papucii de plaja. Urgente, antitetanos, Oxacilina.
Duminica plec cu o barca pe un lac. Sper sa nu mai patesc nimic!
Final
Per ansamblu mi-a placut Kusadasi insa nu este nici pe departe ceea ce-mi descrisesera unii. Statiunea este interesanta, animata, insa nu mi s-a parut ceva nemaipomenit. Peste problemele expuse mai sus adaugati si distanta de aproximativ 1200 de km, o distanta destul de mare. Daca doresti sa vizitezi si Soke mai faci 200 de km. Mai ai putin si ajungi in Siria!
In apropierea statiunii Kusadasi exista orasul antic Efes, casa in care a trait Sfanta Fecioara Maria si mormantul Sfantului Ioan. Daca va place istoria va sugerez vizitarea Efes-ului. Timp de vreo cinci ore am vizitat acest oras antic, destul de bine conservat. Intr-o alta zi am vizitat si casa in care a trait Sfanta Fecioara Maria. Despre casa Sfantei Fecioare Maria va urma un articol insotit de foto si video.
Efes
Casa Fecioara Maria
La dus, putin dupa Canakkale, am oprit pentru a vizita un alt oras antic: Troia. Nu este la fel de bine conservat ca Efes-ul insa merita vizitat.
Troia
Tot in zona Kusadasi (3 km) puteti gasi si hotelul Adakule, construit in stanca, o constructie care a necesitat o mare maiestrie inginereasca. Hotelul are 5 stele insa sufera de o mare problema: nu are plaja deloc. Preturile sunt exagerate.
Hotel Adakule
Nota:
In Kusadasi este foarte cald. La ora 15.00 erau peste 40 grade. Nu va ganditi ca puteti trai in zona aceea fara aer conditionat. Nu va ganditi nici la plaja intre orele 12.00-15.30.
Putini turci inteleg limba engleza. Prin bazar toti intrebau acelasi lucru: "How are you?". Am impresia ca doar atat stiau!
Statiunea este plina de straini: romani, bulgari, nordici si francezi. Mai erau si slavi (ii cam amestec) iar greci nu prea am vazut :)!
Nu va ganditi ca puteti admira creaturi topless care sa va incante ochii. Pentru asta traversati Dardanelele, granita turca si inapoi in Europa! Romania este o destinatie mult mai potrivita pentru asa ceva! Are si cu ce :)!
Aproape toate hotelurile au piscina, aer conditionat, congelator, apa calda curenta, televizor.
Turcul de rand este comunicativ, deschis, mult mai calm decat romanii. Tolereaza destul de bine obiceiurile occidentale (mai libertine) insa pana intr-un punct. Daca esti un tip echilibrat te poti simti foarte bine.
Intr-o zi am facut o croaziera cu un vas pana intr-un mic golf. Frumos! Ar fi fost si mai frumos daca pe vasul respectiv nu erau si niste romani plecati in Spania. Ca niste cocalari adevarati isi luasera aur, urlau, faceau scandal pe vas, se dadeau in stamba cum puteau mai bine. Beau toti vin dintr-un PET de 10 kg. Am incercat sa ne distantam de ei, mutandu-ne in partea din spate a vasului. Francezii si germanii ii priveau ca pe animalele de la circ. Occidentalii erau linistiti, modesti, civilizati. Mamiferele plecate in Spania ne-au facut de tot rasul. Cateva babe ametite din grupul lor au incercat chiar si sa danseze languros. Daca mai priveam mult scena grotesca cred ca dadeam tot afara din mine. Pe drumul de intorcere au fost mai linistiti deoarece erau beti morti, unii vomitand chiar pe vas. Pe astia poti sa-i duci si pe Luna ca tot idioti raman. In sfarsit, bine ca au plecat in Spania! Saracii spanioli!
De amintit sunt si unele restrictii care exista in Turcia. De exemplu, nu am putut vizita portul Kusadasi pentru a fotografia navele ancorate. M-a enervat rau treaba asta deoarece facusem vreo 40 de km pentru a putea fotografia transatlanticul Celebrity Equinox. Pana la urma l-am fotografiat de pe alta nava.
Prin portul Kusadasi trec multe transatlantice insa portul are paza militarizata asa ca nu va veti putea apropia de acestea. In Grecia am putut fotografia orice am dorit, pana si nava Patrulei de Coasta de aproape. In Turcia am dorit sa fotografiez un vechi Land Rover Defender negru de politie, destul de exotic, parcat in fata politiei. Nu mi s-a permis, politistii facandu-mi semn sa ma indepartez. Veti mai intalni restrictii si/sau multe bariere in multe situatii. Restrictiile de felul asta ne amintesc de Romania, insa, spre diferenta de noi, probabil ca Turcia chiar are motive pentru a le institui. Pe mine ma enerveaza oricum genul asta de restrictii (foto/video) asa ca tin sa le subliniez boldat.
Sa nu inteleaga cineva din observatiile de mai sus ca Romania se poate compara vreodata cu Turcia la capitolul turism. Sub nicio forma, la niciun capitol. Nu sunt din aceeasi categorie. Am compara un purice cu un elefant, ceea ce n-ar fi fair. In timp ce Romania gafaie incercand sa ajunga din urma insipida Bulgarie, Turcia intra la categoria grea, in confruntare cu Grecia, liderul absolut la turism. Romania aproape ca nu exista in ecuatie, este arhaica, cu infrastuctura rutiera subdezvoltata, cu o mare murdara, cu cocalari cu zgarde, servicii mizerabile si preturi la cazare absolut anormale. Adaugati si ospatari care-si bat clientii, agresivitatea generala, masinile care te calca pe plaja sau skijet-urile care-ti fac freza. Adica este praf, nesiguranta, degringolada si nu exista nicio viziune!
Nu cred ca voi mai reveni la Kusadasi! In viitoarele concedii ma voi orienta spre Grecia, perioade mai lungi si cu o barca pneumatica dupa mine. Obiective nenumarate, foarte multe statiuni, plaje cu nisip fin, preturi mai avantajoase, sosele bune si mai multe compatibilitati.
Mai exista si alte aspecte pe care va las sa le descoperiti singuri. Unele sunt placute, altele mai putin, la fel ca peste tot. Pot spune ca Turcia, pentru noi, este o tara exotica. Vizitarea partii orientale a Turciei este, fara indoiala, o experienta interesanta pentru turistul roman.